Se apropie...

Vine Craciunul...
Simt din plin sosirea lui, pentru ca am tot primit daruri in ultimele zile. De la teatru, de la radio, de la ascultatori...Si toate atat de dragute!
Sambata am impodobit bradul...Unul frumos foc, bogat-bogat...Mi se cam rupe sufletul ca trebuie sa merg acasa la mine si il las singurel aici, in Bucuresti...Dar acasa ma asteapta altul, posibil la fel de frumos...
Am fost la cumparaturi si am luat multe cadouri...Abia astept sa le daruiesc. Anul asta, mai mult ca oricand, sunt fericita sa ofer, nevrand ceva in schimb. Poate ca anul acesta ofer lucruri materiale si imi doresc sa primesc ceva nematerial- liniste si pace sufleteasca...O fi bun schimbul?!
Vreau sa ma caut si sa ma gasesc...Sa caut acolo,inauntru, sa sap mult, pana dau de Mine...
Astazi mi s-a intamplat ceva dragut...Stateam la stop si in fata mea, intr-o masina "frantuza", erau doua persoane: un El si o Ea, pe la vreo 50 si ceva de ani. Si stand ei in fata semaforului, s-au luat in brate si s-au sarutat. Mi s-a parut atat de frumos, incat mi-au dat lacrimile...M-au trezit claxoanele nervoase ale celorlalti "participanti la trafic", atentionandu-ma ca s-a facut de ceva timp verde...Iata ca se poate, exista iubire...

S-ar parea ca o sa am un an bun...A crescut grausorul pus de Sf. Andrei, nu gluma. Pai asa sa fie!

Aseara am fost la un concert superb, la Sala Radio. 80 de ani cu cele mai frumoase cantece. Si am cantat alaturi de Mircea Baniciu, Alifantis, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Catalin Crisan, Cotabita, Daminescu, Directia 5, Gheorghe Gheorghiu, Holograf, Loredana, Sanda Ladosi, Ilie Micolov, Mihaela Mihai, Mondial, George Nicolescu, Paula Seling, Oana Sarbu, Temisan, Taxi, Aura Urziceanu, Talisman, Proconsul...Multi din preferatii mei. Am fredonat toate cantecele si am fost fericita.

O inima...nereusita

De gheata...

Ca sa nu te loveasca, trebuie sa ai grija sa nu se topeasca...Sau trebuie sa incerci sa nu ii iesi in cale...Cam asa e si cu dragostea...

La multi ani!

Maine e ziua surioarei mele politiste...La multi ani, scumpa mea Andreea! Sa fii fericita!!!

Uff...

E tarziu...Pentru ce?!Pentru cine?! Sa zicem ca e tarziu fiindca e 1.30.Noaptea...

Iar n-am somn?! Nu,pur si simplu m-a prins ora asta pierzand timpul cu o emisiune celebra, musai lacrimogena. Din cand in cand mai e nevoie si de asa ceva.

Am avut o mini-vacanta. Tot cu "munca", e adevarat, dar o munca frumoasa, ca eu cu asta ma ocup...Am avut doua spectacolase, unul la Campulung Muscel, celalalt la Podul Dambovitei, intr-o zona superba, Cheile Dambovicioarei. A nins acolo ca-n povesti. Am alergat prin zapada, am ras si am "schimbat" emotii cu picii. Doua zile in care mi-am incarcat bateriile. Intr-o singura zi am reusit sa vizitez Pestera Dambovicioarei, castelul Bran si sa beau un ceai in fata Pelesului. Frumos...

Mai revin si cu picioarele pe Pamant, lasand norisorul meu roz, in momentul in care, in plin trafic , buburuza mea incepe sa scoata fum de sub capota. Putina panica, suparare, mai multi nervi, telefoane, relatii si se rezolva.

M-a cam izbit melancolia in ultimele zile, fiindca se simte din ce in ce mai mult sosirea sarbatorilor de iarna...La teatru la mine e foarte frumos, foaierul impodobit superb. Doar ca nu prea stiu ce o sa fac eu de sarbatori...Bine, in mare stiu. Chiar in ziua de Craciun emisiune, apoi fuga-fuguta acasica( daca nu se supara buburuza si iar scoate fum...pe nari). Spectacole cam pana pe 28. Apoi liber pana pe 4 ianuarie. Liber, liber, dar pentru ce?! Si pentru cine?! Uff...

Cred ca stiu ce vreau sa imi aduca Mosul...Dar nu spun la nimeni, e secret.

Mi-e dor...

Iata ca au trecut doua saptamani de cand n-am mai dat pe-aici...N-ar fi chiar atat de mult,tinand cont de faptul ca mi-am deschis jurnalul( pe care il am de la 11 ani...) si am observat ca de vreo 2 ani imi aduc aminte de el abia pe 31 decembrie. Tocmai bine sa-mi fac bilantul...

Asa ca m-am asezat comfortabil intre perne,cu Ursulache langa mine( cel care imi tine de cald noaptea), si am purces la drumul "slovei"...

Ei bine, mi s-au intamplat multe, am trait multe, slava Domnului, fiindca imi place sa am o viata agitata. Ca uneori devine mult prea agitata, asta e partea a doua.

In continuare alerg de colo-colo- spectacole,repetitii,scoala,examene,radio,inregistrari,castinguri si, thank's God,filmari. E bucurie mare cand, dupa ce ti s-a zis la casting "Te sunam noi", chiar te suna.

Am fost la teatru...Nu o sa vorbesc de spectacolul care nu mi-a placut, pentru ca n-are rost. O sa vorbesc de ce mi-a placut. La Odeon a venit Comedia Franceza. Da, La Commedie Francaise, din Paris, cu doua spectacole interesante : "La Festa" si "Les Precieuses Ridicules". Actori buni,regie buna,scenografie buna,muzica buna. Nota 10. Si asa mi s-a facut un dor nebun de Paris...Sa ma plimb pe Champs-Elysees, sa urc in Turn, sa ascult orga in Notre-Dame, sa ma las "asaltata" de porumbei in Place de la Concorde, sa ma pierd prin Luvru, sa fac poze langa Sena, sa stau langa Elvis in Musee Grevin, sa mananc bagheta pe strazi si croissant dimineata, sa...sa...sa...Ahh,acum m-as urca in avion...Dar pentru asta ai nevoie de mici-mari chestii.

In fine,o sa revad Parisul cat de curand, imi promit mie imi mi.

Pana atunci insa, tot cu ale mele...Caut...

Culori

Ieri a fost ziua mea...Da,port si numele Sfantului Gavril. A fost o zi superba de toamna,asa ca trebuia imortalizata.Ce a iesit,mai rar...:)

Muppets puppets students sou

Muppets/Puppets/Students… Şou Studenţi de nota zece “Muppets/Puppets/Students… Show”, spectacolul prezentat de câţiva actori din anul III de la UNATC Bucureşti, a reuşit să îi binedispună pe copiii prezenţi marţi seară la Teatrul Gulliver, dar şi pe adulţii care i-au însoţit pe aceştia. Piesa prezentată de studenţii bucureşteni a fost o scurtă călătorie în jurul lumii, iar prichindeii au fost impresionaţi de dansurile populare româneşti, de scamatoriile lui David Copperfield, de dansurile franţuzeşti etc. Actorii care au dat viaţă personajelor au cântat şi au jucat cu plăcere, iar acest lucru a fost răsplătit cu aplauze generoase de micuţii din sală. Păpuşile mânuite de tinerii studenţi au acaparat atenţia publicului şi au câştigat admiraţia tuturor. „Venim şi mâine”, „Dar de ce s-a terminat?” sunt doar câteva dintre replicile copiilor gălăţeni la finalul spectacolului. Muzica antrenantă, procedeele moderne de animaţie – proiecţii, lumini fluorescente – păpuşile în miniatură, dar şi actorii costumaţi în personaje, toate au alcătuit un spectacol plăcut, de la care publicul a ieşit cu zâmbetul pe buze. Felicitări studenţilor de la UNATC Bucureşti pentru piesa reuşită prezentată la cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Animaţie „Gulliver”.

Articolul a aparut in ziarul "Viata libera",jurnal de Galati,in data de 5 nov 2008. Ce sa zic,poate a contat mult ce ne-am spus inainte de spectacol noi,colegii din ultimul an: "Sa fie bine!Iubire!!!"

Multumiri celui mai tare prof ever, Daniel Stanciu!

"Max si Moritz" in Festivalul International de Animatie "Gulliver", Galati

Bica si Tica

Tusa Bolte si Spitz

"Max si Moritz" in Festivalul International de Animatie "Gulliver",la Galati

Ora tarzie

Phiu...Iar ma prinde noaptea in fata calculatorului,dar numai acum am putin ragaz sa-mi astern gandurile.
A fost o zi plina...Repetitii la teatru,un casting(pe care sper sa-l si iau...) si repetitii la scoala...Am incheiat ziua intr-un mod grandios...la cumparaturi.Uff,ce repede se mai duc banutii astia,m-au zapacit.Nu ma plac deloc,sa stea mai mult pe la mine.Nu le cer sa stea in portofel.Nu.Pe card.Cer prea mult?!In fine,trebuie sa traiesc,asa ca am nevoie de papa.Si am facut si o afacere,am prins un stick la promotie ;)) Eeee,asa mai merge!
Si iar stau si o ascult pe draga de Maria Buza...Cum le mai zice ea,mai...Parca as fi eu.Ce sa mai,sunt sensibiloasa...Iar si iar..."Spune-mi ca sunt frumoasaaa...Iar si iar si iar...Cu ochii,cu gura,cu inima ta..." Cam asa zice ea.Eu zic ca s-a facut tarziu...Pentru ce?Pentru cine? ...Gata cu prostiile,ca maine ma trezesc devreme,am spectacol.Abia astept sa mai imbratisez cativa pici scumpi care vin sa ma felicite.Ce m-as face fara ei?!
Noapte-buna,prostii! No offense,asa imi zicea bunica mea cand eram mica si mergeam la somn.E cu drag!:)

Sondaj

Iata ca fac si eu un sondaj de opinie. Este foarte interesant cum stau lucrurile pana acum...La intrebarea "Exista sau nu iubire", 6 persoane au raspuns "cu siguranta", dar 2 "rar"...Ce intelegem de aici?! Nu toata lumea crede in acest "unic" sentiment...Mi-ar placea sa cunosc persoanele...Deceptii in dragoste?Cautari fara raspuns?Cine stie...Cert e ca abia astept sa se incheie dragutul de sondaj,sa aflu ce si cum...Asta nu inseamna ca as gasi eu raspuns la intrebarile mele..Nu,nicidecum...Dar e interesant...Si daca ar trebui sa raspund si eu...Hmm...Noapte-buna...

Cand simti nevoia sa te pierzi in natura...

La plimbare...

O seara interesanta...
M-am imbracat cu greu (nu ca as sta "nuda" prin casa), gandindu-ma ca afara nu e tocmai caldut. Dar gandul la buburuza mea (a se citi "masina") m-a facut sa nu ma razgandesc. Am luat-o pe stradute,strazisoare pana pe la Unirea, sperand sa gasesc un loc sigur si gratis de parcare. Am gasit. Fericire mare. Si am luat-o usor la pas inspre Teatrul de Comedie, cu chef de culturalizare. Si mergand eu asa, mi-am dat seama ca m-am facut o lenesa de cand am masina, adica din martie!!! Multe schimbari pe care nu le-am sesizat pe langa Centrul nostru "cocalaros" ( uite ca imi permit sa il numesc asa, fiindca e plin de astfel de concetateni). In cele din urma am ajuns pe Lipscani. Am trecut pe langa tristul studio Casandra, unde in urma cu 3 ani imi spuneam cu emotie si patos repertoriul pentru admitere. Cateva poze ramase in geam, in rest praf si paragina...Pacat...Am trecut mai departe. Cativa lipscaneni pustani jucau fotbal. M-am mirat cum de n-am auzit niciun "ce faci,pisi?Te fac un suc?" Am trecut neobservata si,culmea,m-am bucurat. Am dat coltul, la propriu vorbind, si m-am gasit fata in fata cu Teatrul de Comedie. Insa, minune mare, coada la usa era imensa. Am trait s-o vad si pe-asta. Lume buluc la teatru. Unde esti,nene Iancule, sa te bucuri un pic de "rasu' plansu' "?! Fericire mare, dar si putina dezamagire ca am mers degeaba...Nu-i bai, luam o gura de aer bucurestean. M-am plimbat un pic pe stradute. Niste cladiri atat de frumoase odata, atat de triste acum. Si locuite de te miri cine. Aici un pub, mai incolo un magazin de confectii, cu rochii sclipicioase in vitrina. Ehh...Poate cineva o sa faca ceva, candva...
Cam asa s-a incheiat mica mea plimbare din seara asta de toamna...M-am intors la caldurica, mi-am luat laptop-ul in brate ( osanale celui care l-a inventat! ) si am inceput sa scriu...
Am tot auzit zilele astea de "fericire in rate"... Eu nu mai vreau rate, am destule...Dar o astept si eu sa vina, la pachet cu niste iubire. Am zis.

Am inteles...

Am inteles

Ca nu te pot ajunge;

E-atit amar de drum

In urma ta...

Cand sa te-ajung,

Incet se frange

Si ultima speranta

Ce te cauta...

Si-am inteles

Ca nu ma poti ajunge;

E-atat amar de drum

Si-n urma mea...

Ar trebui sa poti iubi

Si plange

Pentru femeia

Care te-ar avea. ("Am inteles", Viorica Salajeanu)

Asteapta si el ceva...Pe cineva...Dar e cam pustiu...

Putina culoare...

Domul din Milano...Si am jucat in fata lui...Pe o scena mica,dar primitoare...de aplauze...

"Păcală în italiană

Ca să-l vadă pe Păcală jucat în italiană de cei de la Teatrul Ţăndărică, milanezii, veniţi cu copiii, au ocupat cu mult timp înainte de începerea reprezentaţiei scaunele puse în faţa scenei.

"Am programat încă de duminică să venim. Am trecut prin piaţă şi am văzut anunţul cu această reprezentaţie pentru copii şi m-am bucurat la ideea că noi, adulţii, vom cunoaşte măcar un pic din cultura românească, iar fetiţa mea se va bucura de o piesă bună de teatru", ne-a spus italianca Sara Perluchini, venită la spectacol în familie: fetiţa de patru ani şi bunicii.

"Mama, mama, uite, îl păcăleşte din nou!", "Mama, dar el chiar nu vede sacul?", "Un urs, uite un urs!" au ciripit, printre râsete, copiii italieni în timpul spectacolului.Zeci de ochişori, mulţi imigranţi africani şi sud americani, dar şi milanezi, s-au lipit de scena lui Păcală şi au urmărit reprezentaţia din picioare, până la final, căci cele peste 150 de scaune pregătite nu au fost de ajuns.

"N-am mai văzut până acum aşa spectacol. Mi-a plăcut cel mai mult vaca Florica", ne-a spus Alessandra, o româncuţă la vârsta grădiniţei."

Articolul a aparut in Jurnalul National,1 oct 2008.

Emotionant...

Si se juca "Pacala" la Torino...Si fura multi cei care aplaudara...

Slovenia...

Ehee...Aici ceasul arata 22:43...Cu o ora inainte...Aici, in Ljubljana...Suntem in drum spre Italia, in turneu, si ne-am oprit pentru o noapte in acest minunat oras...Cine se gandea ca o sa ajung in Slovenia, fara macar sa imi propun?! Si am ramas profund surprinsa de ce am vazut...Pozele or sa vina, la timpul lor...Aparatul isi face treaba :)
Si aici, departe de Bucurestiul nostru "drag", mi-e gandul la galuste...

Casa de piatra!

Ieri am fost martora la unirea unor destine...2 la numar...Un El si o Ea...Au zis "DA"...Un "DA" emotionant, emotionat, hotarat, cand incet, cand tare, lacrimogen, unic pentru ei...Casa de piatra, dragii mei Simina si Florin!!!

"Iar vin iar plec

cand vin cand plec 

cum vin cum plec 

tot vin tot plec

doar vin doar plec

de ce vin de ce plec

vin doar ca sa plec?

Intre o venire si o plecare

timpul se dilata

doru-si cauta norocul

inima-si aprinde focul 

sufletul isi lasa plansul

iubirea-si afla raspunsul

si-are loc viata toata

fie ea si fragmentata

intre o venire si o plecare.

Iar plec iar vin

dupa cum ma bate gandul

si plec si vin

dupa cum ti-e asteptarea

cand plec cand vin

dupa cum iti e chemarea

cum vin cum plec

doar vin si plec."

Poezia se numeste "Balans"...De Dumitru Nicodim...Trebuia sa poarte alt nume...Din pacate, din fericire...

La multi ani!!!

Mai sunt fix 7 minute din ziua asta,de 15 septembrie...Zi in care frumoasele si iubitele mele surioare fac 20 de ani...Si parintii mei dragi implinesc 24 de ani de casnicie...La multi ani!!!

E o varsta frumoasa asta...20...Arata bine...:) Cum eram eu la 20 de ani?! Hmm...Cred ca la fel...Sau poate ca nu...Nu stiu,sincer...Dar mai conteaza?! 

Ce pot sa le urez eu lor, celor mai dulci gemene? Sa fie sanatoase, frumoase,destepte si iubite!!!

Pentru mami si tati : MULTUMESC!

A plouat azi,nu s-a incurcat vremea asta...Nu prea am avut timp sa simt,sa miros,sa ating ploaia...Dar mi-a dat o stare de bine...

Inca un inger...

Da...S-a mai stins o stea pe cer...Maestrul Stefan Iordache a decis sa plece din lumea asta uneori de neinteles...
Stiam de cateva zile ca e bolnav, dar speram intr-o insanatosire...N-a fost asa...
Am aflat acum, si in 5 minute trebuie sa incep emisiunea...la radio...Asa mi s-a intamplat si in decembrie anul trecut...Eram tot la radio...Si aflu ca bunicul meu plin de viata si pus mereu pe glume a plecat dintre noi...
E trist...Incerc sa o inteleg pe doamna asta in negru care apare cand nu te astepti...Dar nu prea pot...
Dumnezeu sa-l ierte!

Nemarginire

Vreau sa cuprind nemarginirea...O fi posibil?! Deocamdata ma resemnez cu privitul...Nu costa nimic...Si e atat de linistitor...

Flori...

Astazi am primit flori...Un brat de flori...De la multe galuste mici,care au venit sa vada cum ma transform intr-o printesa...La teatru...E cel mai frumos sentiment, sa primesti aplauze si apoi sa fii inconjurata de multe gagalici, cu ochi mari si emotionati, care mai de care vrand sa te ia in brate si sa te pupe lipicios pe obraji...Si sa auzi din guritele lor dulci : "Ai fost cea mai frumoasa printesa!" Cum sa nu iti dea lacrimile si sa vrei sa ai cat mai multe brate, sa-i poti strange tare pe toti piticii astia scumpi...Sunt fericita ca traiesc in lumea asta minunata, in lumina reflectoarelor!

Ma simt bine...Da...Desi sunt obosita (9 ore de repetitii, fara sa ies din teatru- ba mint, am iesit 2 minute sa-mi mut masina, se eliberase un loc si m-a anuntat portarul- plus o mica inregistrare la radio), am o stare ciudata de bine...Nu stiu exact de ce...Ascult Maria Buza si alte muzici sensibiloase, am mancat halva si cant...Cand nu mananc :)

Azi am citit o carte de poezii superba ( desi Maria imi canta acum "n-am chef de romantisme si nici de poezii"...Eu am. Mereu...). Cartea se numeste "Lebede albe- calea iubirii"...Un mic exemplu :

"Imi canta sufletul ca odinioara

cand purtam Steaua Polara

sa ma poti vedea si sa stii

unde sa vii

tu,Iubire

unica, singura si vie

ca planeta albastra

mirifica mea fereastra

spre bucurie."

Frumos,nu?!

A inceput sa cante o alta Marie, Gheorghiu..."Apa de foc", "Departe de lume", "Inca o sansa iubirii"...Tot lacrimogene...Dar asta sunt eu...

Ruga de neinsurare

Ruga de neînsurare , Lucian Avramescu

mai lasa-ma iubito, doar o clipa

sa dorm la subsuoara intamplarii

nu-mi priponi belciugul de aripa

vreau sa mai zbor o noapte cu cocorii

nu-mi apreta pulpana mea de zeu

cartofii pai nu-s hrana mea cereasca

al nebuniei mele minereu

nu vreau sub aragaz sa se topeasca

mai lasa-ma calare pe butoaie

in pivnita sublimelor candori

s-o fac de manz, de tap s-o fac, de oaie

sa-mi bata floarea vinului in nari

ti-oi face multi copii in consecinta

voi sta cuminte in preascurtu-ti lant

daca amani cea clipa de cainta

cand dintii casnici m-or patrunde - crant

Lasa-mi,toamna...

Lasă-mi, toamnă... Ana Blandiana

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,

Uite, ochii mei ţi-i dau.

Ieri spre seară-n vântul galben

Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă, cerul lin.

Fulgeră-mi pe frunte mie.

Astă-noapte zarea-n iarbă

Încerca să se sfâşie.

Lasă, toamnă-n aer păsări,

Paşii mei alungă-mi-i.

Dimineaţa bolta scurse

Urlete de ciocârlii.

Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi

Fructele şi lasă

Urşii neadormiţi, berzele neduse,

Ora luminoasă.

Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai

Plânge-n soare fum.

Înserează-mă pe mine,

Mă-nserez oricum.

Orice...

Orice, Lucian Avramescu

orice defectiune sufleteasca

poate fi reparata- striga duhovnicul;

orice anvelopa

poate fi facuta sa nu mai rasufle-

spuse vulcanizatorul;

orice ogor batut de grindina

poate fi reisamantat-

spuse fermierul;

pot face din orice cel putin un ce-

-spuse decis reconditionerul;

vacile sunt un bun teren de investitie-

spuse bancherul veterinar

si toti, in afara de primul,

aveau perfecta dreptate

Lacrima sau zambet?

Vei plânge mult ori vei zâmbi? , Lucian Blaga

Eu nu mă căiesc,

c-am adunat în suflet şi noroi-

dar mă gândesc la tine.

Cu gheare de lumină

o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,

că sufletul mi-aşa curat,

cum gândul tău il vrea,

cum inima iubirii tale-l crede.

Vei plânge mult atunci ori vei ierta?

Vei plânge mult ori vei zâmbi

de razele acelei dimineţi,

în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:

"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"

Culori complementare

Cineva n-a mai avut nevoie de ele...Si le-a aruncat...Le-am gasit eu intr-o poienita, langa o apa...Rosii ca niste picaturi de sange in iarba verde...Frumoasa alaturare...

Undeva,departe...

"Stiti ceva? Putin imi pasa cum o duceti voi in orasele murdare si poluate! Eu o duc bine aici!", spuse caprioara in baltuca ei...

Nedespartiti...

Intr-adevar...

Cineva m-a invatat ca pozele alb-negru sunt foarte frumoase...Si are mare dreptate...Multumesc!

De ce? Uite de-aia...

De ce îmi place ea , Alexandru Andries

Când merge cu mine pe stradă

Cântă mereu ceva,

Acasă adoarme în hol,

Nici vorbă de pijama.

Mama ei o ceartă şi-i spune

Că nu se mai poate aşa,

Da' mie ea îmi răspunde:

"Asta nu-i treaba ta!"

Se uită tot timpu-n vitrine

Să vadă cum îi stă,

Se plimbă prin magazine,

N-o lăsa singură!

Pleacă toată ziua de-acasă,

Doar seara târziu dai de ea,

Dar dac-o-ntrebi când se-ntoarce, îţi spune:

"Asta nu-i treaba ta!"

Îi place mult

Să-i povestesc

Ce-am mai citit între timp,

Stă şi-ascultă ce-i spun,

Îi place...

Dacă-i soare afară,

Vrea în parc imediat,

Vrea la film şi la teatru,

Vrea cu barca pe lac,

Vrea îngheţată şi vată de zahăr

Şi tort cu blat de bezea,

Vrea tot anul vacanţă,

De-aia îmi place ea!

Daca...

Daca, Elena Liliana Popescu

Dacă s-ar putea vreodată
Să măsori nemăsuratul,
Să cuprinzi nemărginirea,
Să stai, străbătând neantul,
Să fii nici unul, nici altul.

Dacă s-ar putea vreodată
Neiubind să fii iubirea,
Nesperând să fii speranţa,
Nevorbind să fii vorbirea,
Negândind să fii gândirea.

Dacă s-ar putea vreodata

Să auzi neauzitul,

Să priveşti în nevăzut
Şi să afli neştiutul,

Ar urma iar începutul?

Visul

Visul , Iulian Boldea

visul acesta catifelat şi sidefiu
care ne visează
vieţile
mult mai adevărate.
visul acesta
ne visează pe noi.
e
ca şi când
o oglindă
ar privi înlăuntrul nostru
surâzând
cu tandreţe.

Nu.

Nu-i aici, nu, nu-i aici, tine minte...

Tei...

Şi dacă de cu ziuă... , Mihai Eminescu

Şi dacă de cu ziuă se-ntâmplă să te văz
Desigur că la noapte un tei o să visez,
Iar dacă de cu ziuă eu întâlnesc un tei
În somnu-mi toată noaptea te uiti în ochii mei.

Mov...

Oraţie de nuntă , Adrian Paunescu

Astfel după tine se încheie toate.
Trag oblonul negru la fereastra mea.
Nu mai vreau decepţii, vreau singurătate,
Nu mai vreau iubire, voi abandona.

Avusesem dreptul şi eu, ca oricare,
La o nebunie, la un ultim glonţ
Ultima speranţă, ultima-ncercare
Dar în magazie era doar găblonz.

Nu-i nici o problemă, toate-s foarte bune.
Te-am iubit desigur, cum mi-ar sta să neg...
Şi cu pasiune, şi cu voluptate
Şi credeam în tine, vrednic şi întreg.

Hai, întinde mâna pentru despărţire
Schimbă-ţi telefonul, că şi eu mi-l schimb
Salutări miresei, salutări la mire,
Poate se rezolvă toate între timp.

Întră în mulţime, nimeni n-o să ştie
Două, trei persone care ne-au ascuns,
Eu voi ţine minte scurta nebunie
Şi-ntrebarea noastră fără de răspuns.

Firea ta ciudată n-o voi regăsi-o
Nici n-ar fi nevoie, tu rămâi un mit.
Nuntă fericită, te-am iubit, adio,
Nu întoarce capul, pleacă, te-am iubit!

Vezi că se confirmă bârfa despre mine:
Te-am lasat deodată crud şi nefiresc 
Totuşi ţine minte, ţine bine minte
Te salvez de mine fiindcă te iubesc.

Incredere

"- Ce faci, vii cu mine?

  - Stiu si eu?!

  - Hai, nu ramane singura aici...A trecut vara...

  - Da, poate ca ai dreptate. Dar unde vrei sa    mergem?

  - Ai incredere in mine..."

Astfel isi vorbeau cei doi indragostiti din gradinile Palatului Schonbrun, Viena... I-am auzit chiar eu. Statea sa ploua...

Un suras celebru...

                            Ce se ascunde oare in spatele acestui suras?! Cine sa stie oare...Eu nu-l inteleg nici pe-al meu...Surasul meu minte?!

Victoria din Samotrace

                                                                            Victoria...

                                                

Ea nu regreta...

        

Eu nu regret , Magda Isanos

Eu nu regret povestea de iubire,
dar e nespus de trist si de ciudat
sa simti c-asemeni unui fir subtire
ceva frumos din tine s-a sfarmat.

Si nu mai stiu anume ce, si-anume cand,
caci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut
de-ti vine sa pornesti, de altii intreband
de-au fost aievea cele ce-au trecut.

Lacrimi de copil...

Gandacelul, Elena Farago 

De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

Vine toamna...

Vine...Va veni...E aproape...Nu trebuie decat sa arunci o privire in jur...Sunt mici, galbene, uscate si zboara in voie...Frunze in vant...Anunta poposirea Ei pe aici, pe la noi...Sa o lasam sa vina, dar sa avem grija sa ne acoperim inima cu ceva...

O, zi!

O, zi!

Daca as putea din mainile mele sa fac o cupa

Si sa te sorb 

Si din acest miracol stralucitor 

Sa alcatuiesc o parte din cantecul meu nemuritor.

O, zi!

Atat de sus iti ridici si-ti inalti culorile in cer

Incat sunt sfaramata de frumusetea ta.

De ce aerul e atat de luminos,

De cald si de frematator

Incat nu-l pot respira?

De ce sunt atatea sunete

Ce se scurg in tacere?

De ce fiecare ora e infasurata de un cantec?

O, zi!

Cum as putea sa ma strang mai aproape de tine

Si in frumusetea ta sa ma afund ca intr-o mare?

Ca nisipul femeile sunt...

Alexandru Andries

Ca nisipul femeile sunt...

Bărbaţii-s făcuţi din carne,

Femeile - din oţel,

Ar fi trebuit să fie invers,

Dar Dumnezeu mai greşeşte şi el...

Femeile zic că-s din carne,

Bărbaţii că-s din oţel,

Şi de-aia e noaptea-ntuneric

Şi viaţa e un hotel...

Ca nisipul femeile sunt,

Le ia pe sus orice boare de vânt

Şi-napoi nu mai vin nicicând...

Ca nisipul femeile sunt!

Au camere mari, cu multe oglinzi,

Ca-ntr-o plasă în ele te prinzi...

Când sub pătura moale te-ntinzi

Nici nu ştii cât de adânc te prinzi!

Au ochi să te-oprească,

Şi-aceiaşi ochi să te gonească

Curând...

Ca nisipul femeile sunt...

Dans in ploaie...

Ana Blandiana

Dans în ploaie

Lăsaţi ploaia să mă îmbrăţişeze de la tâmple până la glezne,
Iubiţii mei, priviţi dansul acesta nou, nou, nou,
Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne,
Dansului meu i-e vântul ecou.
De frânghiile ploii mă caţăr, mă leg, mă apuc
Să fac legătura-ntre voi şi-ntre stele.
Ştiu, voi iubiţi părul meu grav şi năuc,
Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.
Priviţi până o să vi se atingă privirea de vânt
Braţele mele ca nişte fulgere vii, jucăuşe -
Ochii mei n-au cătat niciodată-n pământ,
Gleznele mele n-au purtat niciodată cătuşe!
Lăsaţi ploaia să mă îmbrăţişeze şi destrame-mă vântul,lubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi -
Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul,
Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!

Vara in capitala

Ion Minulescu

Vara în capitală

Au plecat bucureştenii toţi la băi

Şi cu Vara n-au rămas în capitală

Decât morţii şi gardiştii...

Iar pe străzile pustii şi prin odăi -

Praful ce se-ngroaşă zilnic,

Şi-n covoare -

Moliile cu prezenţa lor fatală

Şi cu veşnica lor poftă de mâncare...

De urât că n-are ce să vadă

În monumentala noastră capitală,

Vara umblă toată ziua-n pielea goală

Prin apartamente-nchise

Şi pe stradă -

De la Parcul Carol la Şosea

Şi de la Şosea la Cotroceni,

Însoţită de o droaie de ţigani

Şi de olteni,

Care vând cireşi, rahat şi limonadă

Şi-o poftesc să cumpere şi ea...

Vara însă-i fata de la ţară -

Bleagă şi prostuţă ca o oaie -

Nu ştie că-n capitală

Este şi-o "Baie centrală",

Şi când simte că-i zăduf din cale-afară

Se răsfaţă-n Dâmboviţa cât îi place,

Ca Suzana clasică, la baie...

Iar pe mal, gardiştii - cască-gură -

O mănâncă cu privirea lor şireată,

Ca bătrânii poftitori de trup de fată,

Şi se-ntreabă:

Ce să-i facă?...

Să-i dea pace,

Sau s-o vâre-n beci la prefectură?...

Dragostea...

Dragostea e asemeni febrei; nu le putem stăpâni pe nici una şi nici nu putem limita durata sau intensitatea lor.
La Rochefocauld

Cer,apa,pamant...

                                                                  Cer,apa,pamant...

Scoici ratacite...